Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale

 

Roma, 4.XI.1950

 

Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,

 

Luând în considerare Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, proclamată de Adunarea generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948 ;

 

Considerând că această declaraţie urmăreşte să asigure recunoaşterea şi aplicarea universală şi efectivă a drepturilor pe care ea le enunţă ;

 

Considerând că scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi şi că unul dintre mijloacele pentru a atinge acest scop este apărarea şi dezvoltarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ;

 

Reafirmând ataşamentul lor profund faţă de aceste libertăţi fundamentale care constituie temelia însăşi a justiţiei şi a păcii în lume şi a căror menţinere se bazează în mod esenţial, pe de o parte, pe un regim politic cu adevărat democratic, iar pe de altă parte, pe o concepţie comună şi un respect comun al drepturilor omului din care acestea decurg ;

 

Hotărâte, în calitatea lor de guverne ale statelor europene animate de acelaşi spirit şi având un patrimoniu comun de idealuri şi de tradiţii politice, de respect al libertăţii şi de preeminenţă a drepturilor, să ia primele măsuri menite să asigure garantarea colectivă a anumitor drepturi enunţate în Declaraţia Universală ,

 

Au convenit asupra celor ce urmează :

 

Articolul 1 – Obligaţia de a respecta drepturile omului Înaltele părţi contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicţia lor drepturile şi libertăţile definite în Titlul I al prezentei convenţii.

 

TITLUL I – DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI

 

Articolul 2 – Dreptul la viaţă

 

1. Dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzată cuiva în mod intenţionat, decât în executarea unei sentinţe capitale pronunţate de un tribunal în cazul în care infracţiunea este sancţionată cu această pedeapsă prin lege.

 

2. Moartea nu este considerată ca fiind cauzată prin încălcarea acestui articol în cazurile în care aceasta ar rezulta dintr-o recurgere absolut necesară la forţă :

a. pentru a asigura apărarea oricărei persoane împotriva violenţei ilegale ;

b. pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica evadarea unei persoane legal deţinute ;

c. pentru a reprima, conform legii, tulburări violente sau o insurecţie.

 

Articolul 3 – Interzicerea torturii

Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

.........................................................................................................................................


Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.

 
Autentificare
Am uitat parola
 
 
Edward Murphy despre Cautare

Intotdeauna gasesti usor ceea ce nu cauti. Iar ceea ce cauti gasesti abia in ultimul loc in care poti cauta.

 
 
Articole
Albert FISH
Hamilton Fish s-a născut în Washington, D.C., în 1870. „Alb...
Declaratia Universala a Dreptu...
  din 10 decembrie 1948   EMITENT: ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE ...
Corpus Juris
  Urmare a iniţiativei Comisiei Europene, în perioada 1995 – ...
Lege nr.303 din 2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor din 28 iunie 2004   Pub...
Codul Deontologic al Magistrat...
CAPITOLUL IDispoziţii generaleArt. 1. - Rolul Codului deontologic al magistraţ...
Lege nr. 317/2004 Republicată
privind Consiliul Superior al Magistraturii din 1 iulie 2004 Publicată î...
Lega nr.302 din 2004
  privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală ...
Lege nr.304 din 2004
privind organizarea judiciara din 28/06/2004Republicat in Monitorul Oficial, Pa...
Recomandarea (2000)19
  A COMITETULUI DE MINIŞTRI AL STATELOR MEMBRE PRIVIND ROLUL URMĂRIRII P...
Conventia Natiunilor Unite Imp...
  PREAMBUL   Statele părţi ale prezentei Convenţii,   pre...