privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală

Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 21 iunie 2006:

- Legea nr. 224/2006.

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE ALE COOPERĂRII JUDICIARE INTERNAŢIONALE ÎN MATERIE PENALĂ

ARTICOLUL 1

Domeniul de aplicare

Prezenta lege se aplică următoarelor forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală:

a) extrădarea;

b) predarea în baza unui mandat european de arestare;

c) transferul de proceduri în materie penală;

d) recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie penală;

e) transferarea persoanelor condamnate;

f) comisiile rogatorii;

g) înfăţişarea martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite;

h) notificarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal;

i) cazierul judiciar.

ARTICOLUL 2

Definirea unor termeni şi expresii

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile următoare se definesc astfel:

a) cerere de asistenţă judiciară internaţională în materie

penală - cererea prin care se solicită cooperarea într-o cauză penală, în una din formele prevăzute la art.1;

b) stat solicitant - statul care formulează cererea de asistenţă judiciară internaţională;

c) stat solicitat - statul căruia îi este adresată cererea de asistenţă judiciară internaţională;

d) autoritate centrală - acea autoritate astfel desemnată de statul solicitant sau de statul solicitat, în scopul transmiterii cererilor de asistenţă judiciară internaţională;

e) autoritate judiciară - instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea, stabilite potrivit legii române, precum şi autorităţile care au această calitate în statul solicitant, conform declaraţiilor acestuia din urmă la instrumentele internaţionale aplicabile;

f) persoană urmărită - persoana care formează obiectul unui ordin sau mandat de urmărire internaţională;

g) persoană extrădabilă - persoana care formează obiectul unei proceduri de extrădare;

h) extrădat sau persoană extrădată - persoana a cărei extrădare a

 fost aprobată;

i) condamnare - orice pedeapsă sau măsură de siguranţă, pronunţată de către o instanţă de judecată, ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni;

j) măsură de siguranţă – orice măsură privativă de libertate care a fost dispusă pentru completarea sau înlocuirea unei pedepse printr-o hotărâre penală;

k) hotărâre - o hotărâre judecătorească prin care se pronunţă o condamnare;

l) stat de condamnare - statul în care a fost condamnată persoana care poate fi transferată sau care deja a fost transferată;

m) stat de executare - statul către care condamnatul poate fi transferat sau a fost deja transferat în vederea executării condamnării sale;

n) resortisant al unui stat de condamnare sau de executare, în cazul României, este cetăţeanul român;

o) în sensul Titlului III al prezentei legi, autoritate judiciară emitentă este autoritatea judiciară a unui stat membru al Uniunii Europene competentă să emită un mandat european de arestare potrivit legii acelui stat;

p) în sensul Titlului III al prezentei legi, autoritate judiciară de executare este autoritatea judiciară a unui stat membru al Uniunii Europene competentă să execute un mandat european de arestare potrivit legii acelui stat.