Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind aproape 20% din suprafaţa sa. Numele oceanului, care se trage de la mitologia greacă, înseamnă Marea lui Atlas.

Atlanticul este mărginit de America de Nord şi America de Sud, în vest, şi Europa şi Africa, în est. Este legat de Oceanul Pacific prin Oceanul Arctic în nord, şi prin Pasajul Drake în sud. În plus, este legat artificial de Pacific prin Canalul Panama. Linia de demarcaţie dintre Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian este la meridianul 20°E. Atlanticul este separat de Oceanul Arctic printr-o linie care duce de la Groenlanda, prin insulele Svalbard până în nordul Norvegiei.
Oceanul Atlantic văzut de pe coasta de vest a Irlandei

Conţinut

Incluzând mările adiacente, Oceanul Atlantic ocupă o suprafaţă de 106.400.000 km², iar fără aceste mări, are o suprafaţă de 82.400.000 km². Volumul oceanului, cu mările adiacente, este de 354.700.000 km³, iar fără ele este de 323.600.000 km³. Adâncimea medie a Atlanticului este de 3.332 m (incluzând mările adiacente) sau 3.926 (fără mările adiacente). Cel mai adânc punct este Groapa Puerto Rico. Lăţimea oceanului variază de la 2.848 km între Brazilia şi Liberia, până la 4.830 km între Statele Unite ale Americii şi nordul Africii.

Mările care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ: Marea Caraibelor, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Labrador şi Marea Baltică. Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard, Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, São Tomé şi Príncipe, Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elena, Martin Vaz, Tristan da Cunha, Insulele Falkland şi Insula Georgia de Sud.

Înţeleptul grec Platon afirma că în Atlantic ar fi existat un continent, acum dispărut: Atlantida, aşa cum ar fi existat Pacifida în Pacific.

Vieţuitoarele marine

Studiul asupra vieţuitoarelor mării arată că au nevoie de circa 20% oxigen şi 80% apă pentru asigurarea unei vieţi fără riscuri şi pentru digerarea hranei.

Teritoriu şi Climat.

Vieţuitoarele marine au nevoie de un teritoriu care să constituie un climat variabil.Animalele marine îşi schimbă teritoriul în funcţie de anotimp şi temperatură.Primăvara şi vara ele stau pe un teritoriu cu temperatură medie.Toamna ele pornesc spre un teritoriu cu temperatură ridicată,pentru a preveni schimbările majore produse în timpul iernii.

Hrana

Hrana este necesară animalelor marine,doar când acestea îşi pierd energia vitală(stelele de mare,caii de mare,aricii de mare etc.).Unele animale(rechinii)consumă hrană căt jumătate din greutatea lor. Acest fapt este unul grav, deoarece contribuie la dispariţia multor specii aflate în pericol de extincţie.

Regenerarea vieţuitoarelor marine

Stelele de mare fac parte din speciile de animale marine care se regenerează. Dacă sunt atacate,din cele cinci braţe rămân brusc patru,apoi trei şi până atacatorul se ocupăde braţele căzute,stelele de mare părăsesc teritoriul.În curând,membrele pierdute se regenerează (se completează). Căluţul de mare aparţine speciei peştilor,deşi forma lui se deosebeşte mult de aceştia.Dar respiră la fel,prin branhii,iar caracteristicile lui principale sunt asemănătoare cu ale peştilor.Aspectul de cal i-a dat numele de căluţ de mare.Trăieşte în preajma coralilor,printer algele de pe fundul mării,de care se agaţă cu coada.Aceasta este cea mai uimitoare specie de vieţuitoare marine,fiindcă masculul adduce pe lume “noi urmaşi”ai familiei:femela depune circa 1500 de oua în punga pe care masculul o are în acest scop.Peste aproximativ 4-6 săptămâni, masculul căluţ de mare aduce pe lume urmaşii.Naşterea poate dura chiar şi două zile.Urmaşii au doar un centimetru,dar seamănă leit cu părinţii.Deşi sunt încă vulnerabili, puii pot supravieţui singuri chiar şi în condiţii extreme.