Teritoriul ţării este străbătut de Alpii Scandinavici, munţi vechi, în mare parte erodaţi, cu aspect de platouri în zona centrală, puternic accidentate de văi adânci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri înalte (alt. max. 2469 m - vf. Galdhøpiggen), în sud-vest, scăzând în înălţime spre nord-est şi coborând brusc spre vest, formând aici ţărmurile abrupte şi crestate de fiorduri. Pe litoral câmpiile ocupă suprafeţe foarte restrânse. Alte piscuri: Glittertind (2405 m), Snøhetta (2286 m), Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m). Râuri: Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana. Numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjosa, Femunden, inclusiv cel mai adânc lac din Europa (Hornindalsvatnet - 515 m). Clima temperată oceanică influenţată de curentii de ape calde (Gulf Stream). Munţii sunt acoperiţi la mari înălţimi de gheţari şi zăpezi persistente, iar la altitudini mai joase de păduri de conifere. Fauna: lupi, vulpi, elani, hermeline, balene, peşti, păsări.

Politica
Norvegia este o monarhie constituţională cu un sistem de guvernare parlamentar.

Casa regală provine din familia princiară Glücksburg, din regiunea Schleswig-Holstein dinn Germania. Atribuţiile regelui Harald V sunt în mare ceremoniale, dar el este important ca simbol al unităţii naţionale. Deşi constituţia din 1814 acordă puteri executive importante regelui, acestea sunt aproape întotdeauna exercitate prin intermediul Consiliului de Stat în numele regelui. Puterea extraordinară investită în monarhie de constituţie este totuşi importantă, monarhia având un rol important în domeniul securităţii statului, ultima oară în timpul celui de-al doilea război mondial. Consiliul de stat este format din primul ministru şi miniştrii săi, numiţi formal de către rege. Guvernul trebuie să fie confirmat de Parlament iar numirea de către rege este o formalitate.
Stortinget, Oslo

Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are în prezent 169 de membri, aleşi din cele 19 comitate pentru un mandat de patru ani, în conformitate cu un sistem de reprezentare proporţională. Parlamentul e împărţit în două camere Odelsting şi Lagting când e votată legislaţia. Legile sunt propuse de guvern printr-un membru al Consiliului de Stat sau de un membru al Odelsting şi sunt apoi votate de Odelsting şi Lagting, în cazul neînţelegerii repetate în cadrul Parlamentului reunit. În prezent, totuşi, Lagting rareori se opune, şi în general doar aprobă deciziile luate în cadrul Odelsting.

Justiţia este compusă din Curtea Supremă, Høyesterett, curţi de apel, districtuale şi orăşeneşti.

Pentru a forma un guvern, mai mult de jumătate (10 din 19 membri) din Consiliului de Stat trebuie să aparţină de Biserica Norvegiei.

Economie

Ţară cu economie puternic dezvoltată, bazată pe industrie diversificată, pe servicii în transporturi şi comerţ. PIB (1992): 35% industrie, 62% servicii, 3% agricultură. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) şi de un substanţial potenţial hidroenergetic, în baza cărora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oţeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale în ascensiune: construcţii de maşini (nave, echipamente şi utilaje electrotehnice, maşini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hârtiei, industria chimică (îngrăşăminte azotoase, carbid), textilă şi de confecţii, alimentară (produse lactate, margarină, conserve de carne şi de peşte). În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producţia de cereale (orz, ovăz, secară) şi de cartofi. Pescuit intens (se vâneaza balene). Exportă petrol, gaze naturale, echipamente industriale şi de transport, nave maritime, metale, produse textile şi alimentare (din peşte, carne). Importă mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Comerţ cu Marea Britanie, Suedia, Germania, Danemarca. Căi ferate: 4026 km. Căi rutiere 90174 km. Căi navigabile interne. Flotă maritimă de mare capacitate.