Sarcina reprezintă procesul de purtare a unuia sau mai multor descendenţi, numiţi şi fetuşi sau embrioni, în interiorul corpului unei mamifer de tip femelă precum cel uman. La o sarcină, pot exista mai multe gestaţii (spre exemplu, gemenii sau tripleţii). Sarcina umană este cea mai studiată dintre toate sarcinile mamiferelor, iar ramura medicală care se ocupă de sarcină se numeşte obstetrică.

Naşterea copiilor se întâmplă de obicei la 38 de săptămâni de la fertilizare, ceea ce duce la o perioadă de aproximativ 40 de săptămâni de la ultima menstruaţie. Prin urmare, sarcina durează aproximativ nouă luni, deşi debutul sarcinii este un subiect controversat.

Un termen ştiinţific pentru sarcină este graviditate, iar femela este uneori numită şi gravidă. Termenul embrion este utilizat pentru a descrie fiinţa umană în dezvoltare în primele săptămâni, iar termenul de fetus este utilizat pentru a descrie viitorul copil în ultimele două luni înainte de naştere.

În multe asociaţii medicale, sarcina umană este împărţită în trei perioade, pentru a simplifica referirea la stadiul de dezvoltare prenatală. Primul trimestru prezintă riscurile cele mai mari de moarte naturală a embrionului. Din al doilea trimestru, dezvoltarea fetusului poate fi mai uşor monitorizată şi diagnosticată. Începutul celei de-al treilea trimestru aproximează de multe ori viabilitatea fetusului, sau capacitate fetusului de a supravieţui fără ajutor medical, în exteriorul uterului.