Potrivit articolelor 9 și 10 din O.U.G. nr. 34/2006, așa cum au fost ele modificate prin O.U.G. nr. 143/02.12.2008, atribuirea de contracte de lucrări sau de servicii, de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, se va face cu respectarea prevederilor legislației privind achizițiile publice în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
 - respectivul contract este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă și
 - valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro pentru contractele de lucrări, respectiv mai mare de 200.000 euro pentru servicii.

Aceste prevederi sunt o transpunere a articolului 8 din Directiva 2004/18/CE (directiva de achiziții ”clasice”) și au intenționat să contribuie la creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale de către operatorii economici care nu sunt autorități contractante.

Prin interpretarea per a contrario a acestor prevederi rezultă că dacă gradul de finanțare este mai mic sau egal cu 50 % din valoarea estimată a contractului, iar aceasta depășește pragurile valorice respective, atunci operatorii economici nu au obligația de a respecta prevederile legislației privind achizițiile publice.

Același lucru se întâmplă și dacă finanțarea este mai mare de 50 %, dar valoarea estimată este mai mică sau egală cu pragurile valorice.
Este de remarcat că nu există prevederi legale referitoare la furnizarea de produse.

Trebuie subliniat faptul că operatorii economici care, potrivit celor precizate mai sus, nu ar avea nicio obligație legală în ceea ce privește respectarea legislației privind achizițiile publice sunt, totuși, obligați să respecte procedurile impuse de către Autoritățile de Management.