A fost creat ca organ al Uniunii Europene prin decizia Consiliului Europei din 28.02.2002. Anterior, prin decizia Consiliului Europei din 14.12.2000, s-a înfiinţat Unitatea provizorie de cooperare judiciară, introducându-se în locul noţiunii de articulare a anchetelor autorităţilor naţionale, noţiunea de coordonare. Acest organ al Uniunii Europene a fost înfiinţat în scopul de a întări lupta împotriva formelor grave de crimă organizată. Încă din perioada 15-16.10.1999 Consiliul European de  la Tampere a reţinut la punctul 46 al Concluziilor sale necesitatea creării unei unităţi (Eurojust), alcătuită din procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie, având prerogative echivalente.

Obiectivele Eurojust-ului :

-de a ameliora coordonarea între autorităţile competente ale statelor membre privind anchetele şi urmăririle penale
-ameliorarea cooperării între autorităţile competente ale statelor membre în special, pentru facilitarea punerii în aplicare a asistenţei judiciare internaţionale, şi executarea  cererilor de extrădare
-susţinerea autorităţilor competente din statele membre în scopul  eficientizării efective a anchetelor  şi urmăririlor penale.

Competenţa Eurojust

Competenţa materială este acoperită  de toate infracţiunile prevăzute  în articolul 2 din Convenţia Europol din 26.07.1995:

-traficul de droguri
-traficul de persoane
-terorismul
-traficul cu autovehicule  furate
-traficul  cu substanţe radioactive şi nucleare
-falsificarea de bani şi a altor mijloace de plată.

Dispoziţiile privind competenţa se aplică în situaţia în care există structuri criminale organizate şi sunt afectate două sau mai multe state. În baza hotărârii Consiliului Europei  din 6.12.2001 domeniul de activitate  al Europol-ului (şi, implicit, al Eurojust-ului) a fost extins şi la alte forme ale criminalităţii  internaţionale enumerate în Convenţia Europol, cum ar fi :

-delicte grave împotriva mediului
-tâlhărie organizată
-comerţ ilicit cu bunuri culturale
-piraterie de produse

Competenţa Eurojust se mai aplică  şi altor tipuri de criminalitate, ca de exemplu:

-criminalitate informatică
-fraudă şi corupţie
-infracţiuni privind atingerea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
-spălarea produselor provenite din infracţiune
-criminalitate în detrimentul mediului înconjurător
-alte tipuri de infracţiuni în legătură cu cele prezentate mai sus.

Mai pot fi citate şi alte situaţii care cad  în competenţa Eurojust:

-un ucigaş în serie, care parcurge mai multe state europene
-oficine de propagandă rasistă
-hăituire  sexuală – pedofilă incluzând folosirea noilor tehnologii
-secte periculoase pentru libertăţile individuale şi transnaţionale

Încă din anul 2002 România a avut un punct de contact la Eurojust, procurorul şef al Secţiei de cooperare internaţională, integrare europeană, de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul PICCJ care a contribuit la soluţionarea mai multor dosare coordonate de Eurojust.

La 2.12.2005 a fost semnat, la Bruxelles, Acordul privind cooperarea între România şi Eurojust care a intrat în vigoare la 18.05.2006.

Potrivit art.19 alin.3 din Acord după data aderării României la UE Acordul îşi încetează activitatea urmând ca după această dată România să numească un membru naţional în Eurojust potrivit prevederilor art.2 alin.1 din Decizia Consiliului 2002/187/JAI din 28.02.2002 privind înfiinţarea Eurojust în vederea întăririi luptei împotriva formelor grave ale criminalităţii, astfel cum a fost modificată prin Decizia Consiliului 2003/659/JAI din 18.06.2003

Prin Decretul nr. 1443/28.12.2006 a fost numit membrul naţional al României în Colegiul Eurojust

http://www.euro-justice.com/