Turnu Magurele

Turnu Măgurele este un municipiu situat în sudul României, în judeţul Teleorman, aproape de confluenţa râului Olt cu Dunărea.

 

Geografie

 

DELIMITĂRI: nord, nord-vest - comuna Liţa ; est - comuna Ciuperceni ; sud - fluviul Dunarea, care constituie graniţa cu Bulgaria.

 

Suprafaţa: 10719,7 ha;

Suprafaţă intravilan: 1337,7 ha;

Suprafaţă extravilan: 9382 ha;

Nr gospodarii: 10458;

Nr locuinţe: 12556.

 

 

Relief

Municipiul Turnu Măgurele şi împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Româna, fiind reprezentat de doua formaţiuni bine individualizate: asa-zisele câmpii joase (luncile râurilor) şi spaţiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este cea mai întinsa luncă şi cu altitudinea cea mai mica şi lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în zona confluenţei râului cu Dunărea în rest reducându-se la o fisie îngustă,cu cu o vegetaţie constituită din păduri de esenţă moale.

 

În categoria spaţiilor interfluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor “Câmpuri suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte din marea unitate structurală “platforma moesică, Terasa Dunării, cunoscută şi sub numele de, Terasa Turnu Măgurele”.

 

În subsol, se constată la Turnu Măgurele prea puţine resurse exploatabile . De o utilizare largă sunt nisipurile şi pietrisurile, care constituie materie primă pentru industria materialelor de construcţii. În schimb, solul este în buna parte de luncă, bogat in aluviuni, ceea ce constituie premise extrem de favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.

 

 

Clima

Clima în zona municipiului Turnu Magurele este temperat-continentala, specifica pentru Câmpia Româna si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta. Radiatia solara, sub raport cantitativ una dintre cele mai mari din tara, inregistreaza o medie de 127,5 kcal/cmp. Durata de stralucire a soarelui este cuprinsa ântre 2.200-2.300 ore/an (cca 250 zile).

 

Temperatura medie anuala la Turnu Magurele înregistreaza ceva mai mult de 110 C (pâna la 120 C). Nebulozitatea corespunde mediei anuale a partii sudice a judetului Teleorman. In medie, la Turnu Magurele se înregistreaza 94 zile senine 82 sunt cu cer acoperit, iar restul cu cer schimbator.

 

In lunca Dunarii ceata este un fenomen meteorologic, destul de frecvent , mai ales in lunile noiembrie-ianuarie si în lunile de la începutul primaverii.

 

Vânturile sunt determinate de relief , directiile predominante din care bat fiind estul si vestul.

 

 

Flora şi fauna

 

Flora din zona este caracteristică zonei stepice şi de silvostepă.

 

Pădurile sunt puţine, iar arborii predominanţi sunt cei de esenţă moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.

Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada şoricelului, muşeţelul, toporaşii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniţi frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc.

 

Există şi vegetaţie cultivată cum ar fi: plantaţiile de viţă de vie şi grădinile de zarzavat.

Fauna din această zonă este adaptată condiţiilor de vegetaţie existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtiţa. Mai apar şi alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreţ, vulpea şi, în ultimii ani, căprioara.

Din grupa păsărilor se află stăncuţa, cucuveaua, prepeliţa, ciocănitoarea pestriţă, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc.

Reptilele sunt reprezentate de: şopârla cenuşie, guşterul şi şarpele de casă.

În apele Dunării, Oltului şi a celorlalte pâraie trăiesc peşti diferiţi: crapul, bibanul, ştiuca, linul, şalăul, somnul, scrumbia, etc.

 

Fauna este completată de o mare varietate de insecte.

Zona de la digul de protecţie la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităţilor este folosit pentru cultivarea de cereale şi pentru grădini de legume şi zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului.

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...


<<
1
...
...

Adauga comentariu

Trebuie sa fiti autentificat pentru a avea acces la aceasta functionalitate.
Daca nu sunteti membru al comunitatii noastre va puteti inregistra gratuit aici.

 
Autentificare
Am uitat parola
 
 
Edward Murphy despre Cautare

Intotdeauna gasesti usor ceea ce nu cauti. Iar ceea ce cauti gasesti abia in ultimul loc in care poti cauta.

 
 
Articole
Albert FISH
Hamilton Fish s-a născut în Washington, D.C., în 1870. „Alb...
Declaratia Universala a Dreptu...
  din 10 decembrie 1948   EMITENT: ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE ...
Corpus Juris
  Urmare a iniţiativei Comisiei Europene, în perioada 1995 – ...
Lege nr.303 din 2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor din 28 iunie 2004   Pub...
Codul Deontologic al Magistrat...
CAPITOLUL IDispoziţii generaleArt. 1. - Rolul Codului deontologic al magistraţ...
Lege nr. 317/2004 Republicată
privind Consiliul Superior al Magistraturii din 1 iulie 2004 Publicată î...
Lega nr.302 din 2004
  privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală ...
Lege nr.304 din 2004
privind organizarea judiciara din 28/06/2004Republicat in Monitorul Oficial, Pa...
Recomandarea (2000)19
  A COMITETULUI DE MINIŞTRI AL STATELOR MEMBRE PRIVIND ROLUL URMĂRIRII P...
Conventia Natiunilor Unite Imp...
  PREAMBUL   Statele părţi ale prezentei Convenţii,   pre...